Insomniile sînt rezultatul unor greşeli pe care oamenii le fac cînd dorm şi a unor proaste obiceiuri legate de somn.

Nopţile albe nu se recuperează

Un program de somn dezorganizat, cu nopţi pierdute în week-end în speranţa recuperării somnului în timpul săptămînii, este nociv. Corpul nu poate trece brusc de la un ritm de somn la altul, de aceea după un sfîrşit de săptămînă fără somn, se instalează insomnia şi în timpul săptămînii. Soluţia este crearea unei rutine, în care trezitul şi culcatul să fie la aceleaşi ore, astfel încît creierul să ştie cînd să elimine anumiţi hormoni.

Somnul din timpul zilei, nu mai lung de jumătate de oră

Moţăielile de după-masă, mai ales după ora 16:00 nu ajută la recuperarea nopţilor albe, ci vor contribui la un somn prost şi în noaptea următoare. Reprizele de somn de 20-30 de minute, în prima parte a zilei pot scăpa de oboseală.

Un somn bun trebuie pregătit

Trecerea de la starea de veghe la cea de somn trebuie făcută treptat pentru că e nevoie de timp pentru producerea hormonilor care adorm. Recomandarea e ca de la ora 22:00 să fie oprite sursele de lumină, inclusiv televizorul, pentru a induce ideea apusului natural. Pentru a trece în starea de somnolenţă pot fi făcute exerciţii de relaxare, o baie caldă sau poate fi ascultată muzică liniştitoare.

Mască pe ochi

Un dormitor luminos nu va fi odihnitor pentru că întunericul transmite creierului semnalul corect care ajută la producerea melatoninei, hormon de somn. Chiar şi cele mai mici raze de lumină pot tulbura somnul, aşa că e recomandat să fie ascunse ecranele luminoase ale aparaturii din dormitor. Dacă sînt prea multe aparate şi surse de lumină, e mai simplu de purtat o mască.

Mîncatul în pat

Dulciurile şi seminţele mîncate înainte de culcare pot crea fluctuaţii hormonale care să întrerupă somnul. Cine nu se poate abţine să mînînce înainte de culcare, trebuie să aleagă alimente bogate în proteine pentru că acestea nu declanşează tulburări hormonale şi conţin aminoacizi necesari în producerea hormonului de somn.


Fără pastile de somn!

Somniferele ascund probleme, nu le rezolvă, iar insomnia se poate agrava pe termen lung, dacă sînt luate pastile. Somniferele pot produce dependenţă şi poat avea efecte secundare. În loc de somnifere, sînt recomandate tehnicile de relaxare: exerciţii de respiraţie, meditaţie, yoga. Acestea ar putea calma mintea şi înlătura temerile şi grijile care provoacă stres şi insomnie.


Folosirea alcooluilui pentru a adormi

Alcoolul are efect sedativ şi unii oameni cu insomnie beau pentru a putea adormi. Consumul de alcool provoacă somnul, însă, pe măsură ce băutura este procesată de organism, somnul devine agitat în partea a doua a intervalului. Alcoolul poate fi înlocuit cu ceaiuri, calciu şi magneziu.


Televizorul adoarme, dar şi trezeşte

Dependenţa de televizor este justificată de uşurinţa cu care se adoarme de obicei în faţa acestuia. Însă zgomotul şi lumina de la televizor trezeşte mai tîrziu, astfel că somnul e stresat şi întrerupt.


Statul în pat cînd nu vine somnul e inutil

Specialiştii explică somnul comparîndu-l cu surfingul: e vorba de prinsul valului. De-a lungul nopţii există mai multe cicluri de somn, cu aceleaşi faze repetitive. Dacă cineva nu adoarme în 30-40 de minute de stat în pat, înseamnă că a pierdut "valul de somn" şi trebuie să aştepte următorul ciclu. Între timp, nu are rost să stea în pat stresîndu-se că nu poate dormi, ci mai bine citeşte sau face exerciţii de relaxare.

Somnul trebuie să fie un automatism, nu ceva gîndit

Insomniacii îşi înrăutăţesc starea gîndindu-se excesiv că nu pot dormi. Somnul trebuie să facă parte dintr-un ritm natural, să fie făcut din refex, nu să provoace stres. Cînd există probleme cu somnul, gînditul la ele nu ajută, de aceea timpul cît cineva nu adoarme trebuie folosit în moduri mult mai constructive.