Parapantismul si parasutismul sînt foarte apreciate în zona. Exista doua scoli care te învata sa practici astfel de "nebunii", ambele în satul Dezmir, din judetul Cluj. Preturile sînt accesibile, iar cu putin curaj oricare dintre noi poate sa experimenteze senzatia zborului. Sau a caderii libere. În timp ce zborul cu parapanta seamana cu cel al unei pasari, cu parasuta se sare în gol din aeronave. Un asemenea salt are doua etape. Prima, între zece secunde si un minut, cînd omul este în cadere libera, iar a doua, cînd acesta deschide parasuta si caderea devine controlata. Cei care au nervii tari si rezista emotiilor primelor experiente devin dependenti de aceste sporturi.

Sus în deal e-o parapanta / Aeroclubul Român din Cluj s-a înfiintat în anul 1951, asa ca pe aici au trecut multe generatii de curajosi. În apropierea Aeroclubului se afla scoala de parapantism "Aspar" care este, conform lui Kabos Stefan, proprietar si instructor, singura de acest nivel din tara. Parapantismul se poate învata, totusi, peste tot. Unii învata cu instructori, altii sînt autodidacti. Calin Cristea este antrenor la Scoala pentru Parapanta din Dezmir si practica zborul de la începutul anilor 90. "Cei care vor sa învete sa zboare ar fi cel mai bine sa o faca la o scoala si nu singuri. Riscurile sînt mari si poti plati cu sanatatea sau chiar cu viata experimentele personale", crede el. Cu parapanta se poate zbura oriunde este un munte, o panta, ori un deal golas. Desi sportul acesta se practica în orice anotimp, ploaia si vîntul prea puternic pot fi doua impedimente în calea parapantistilor. În apropierea Clujului se zboara la Dezmir, Rîmetea sau chiar si pe Feleac.

Femeile zboara mai bine / Kabos Stefan, alias "Babacu", are 46 de ani si a practicat timp de 17 ani parasutismul. Prin 92 a renuntat însa la salturi si a trecut la zborul liber, cel cu parapanta. "Faceam zboruri zilnice si cel mai lung a fost unul de opt ore", povesteste el. Elevii lui vin din tot Ardealul, dar a avut chiar si grupuri de straini. Babacu spune ca femeile învata secretele zborului liber mai repede si mai usor decît barbatii. "Între a învata sa zbori cu parapanta si a fi pilot e o mare diferenta. Sînt importante comportamentul si organizarea celui care învata, iar instructorul trebuie sa ofere toate conditiile unui studiu disciplinat. Iar femeile sînt mai disciplinate si prind mai repede", spune Stefan. La scoala din Dezmir zborurile se fac cu echipamentul din dotare, existînd în jur de 80 de parapante. Pretul cursului este de 300 de euro, iar numarul de zboruri este nelimitat, în functie de capacitatea de învatare a fiecaruia. Un echipament de parapantist poate sa coste între 1.000 si 4.000 de euro, dar pretentiosii pot sa cheltuiasca si peste 5.000 de euro. Licenta costa 35 de lei.

Zbor de weekend / În prezent, la scoala de parapantism din Dezmir sînt înscrisi 23 de zburatori care vin în weekenduri. Aceasta este cea mai "lejera" metoda de a învata: în fiecare sîmbata si duminica, de la ora opt dimineata la zece seara. Cursurile, de teorie sau zbor, tin atît cît e nevoie pentru ca elevul sa învete sa practice sportul corect. De obicei, trei sau patru luni. Un alt mod de a te deprinde cu secretele zborului sînt cursurile intensive, unde se învata de dimineata de la cinci, pîna seara la zece în fiecare zi, timp de doua sau trei saptamîni. Acestea sînt doar pentru cei mai îndrazneti si rezistenti si care au o conditie fizica foarte buna.

Vîrsta minima pentru practicarea parapantismului este 16 ani iar cea maxima 55. Cei foarte tineri sînt însa obligati sa stea mai mult la scoala pentru a aprofunda mai bine "materia".  "Ca pilot trebuie sa te gîndesti mereu ce trebuie sa faci pentru ca e în joc viata ta. Accidentele se întîmpla cînd pilotul are impresia ca poate sa zboare mai mult, dar slabeste fizic. E nevoie de multa munca pentru a ajunge la un nivel avansat", avertizeaza Babacu.

Mai tare ca sexul / Sorin Chisu are 28 de ani si a început sa zboare în urma cu 12 ani cu planorul, iar cu parapanta zboara de opt ani. De vreo doi ani a lasat-o "mai moale", pentru ca are familie si copii . Oricum, el ramîne un pasionat al acestui sport. "Noi, parapantistii, sîntem infectati cu microbul zborului. Cînd e vreme buna si din diferite motive nu putem merge la zbor, sîntem deprimati de-a dreptul. Dupa ce zbori esti satisfacut ca dupa o partida de sex. Trebuie sa simti aerul si aici se face diferenta între amatori si profesionisti", spune el. Doru, un alt parapantist, a luat locul I la o competitie de zbor organizata anul acesta în Italia.

Ciprian este instructor de parapantism si a practicat mult timp parasutismul. Spune ca nimic nu se compara cu caderea libera (cea din parasutism), care este mai tare ca orice teama pe care ai avut-o, orice orgasm, orice bucurie. Este cea mai puternica senzatie. "Am ales sa trec la zborul liber - parapanta pentru ca e mai sigur si mai lipsit de reguli. Am familie si trebuie sa fiu atent ce fac", spune el.

Scurt istoric al parapantismului, versiunea lui Babacu / "Prin 92-93, în România au început sa apara primele parapante, iar primii care au început sa practice acest sport extrem aveau în spate ani buni de parasutism. Apoi a fost o invazie de parapante, dar multe vechi, asa ca, destul de nesigure. În acea perioada erau vreo 60-70 de parapantisti în toata tara. Dintre acestia, majoritatea au facut cursuri de instructori cu un austriac cu rezultate foarte bune pe plan international. Dar cursul nu a fost luat în considerare de Aeroclubul Român care a organizat un nou curs de instructori cu specialisti români. Astfel s-au dat licente. Cursul a fost bine organizat, însa a avut multe lipsuri. Au iesit astfel în jur de 50 de instructori, dar din primul lot mai profeseaza astazi doar vreo patru. S-au mai facut de-a lungul timpului cursuri de instructori. În prezent este o lupta între generatia noua si cea veche de instructori. Cei noi fac cursuri de doua - trei zile. Sînt si unii care cumpara licente. La noi vin cei care chiar vor sa faca cursuri si sa învete serios."

FTR înaripat / Într-adevar, zborul este cea mai speciala senzatie. Am încercat si noi. Cu parapanta. Primul pas e urcarea pe dealul de unde se va decola, cu rucsacul greu în spate. Instructorul te leaga bine de parapanta, se aseaza în spatele tau si urmeaza decolarea. Aceasta trebuie facuta la momentul potrivit, în functie de vînt. Am avut ghinionul ca acesta sa se roteasca, asa ca am asteptat ceva vreme. Cu mari emotii, am pornit la pas si apoi în fuga în josul dealului din Dezmir, pîna am început sa zburam. Senzatia e minunata: te uiti în jos, picioarele îti sînt atîrnate, ai "aripi" si plutesti. Merita încercat.

Parasutism / Pentru te putea înscrie la cursuri de parasutism, e nevoie de un certificat medical de specialitate care se face la Aeroclubul din Baneasa, singurii autorizati de catre Autoritatea Aeronautica Civila Româna. La aerocluburile de stat, pentru cei mai mici de 22 de ani, cursurile si salturile sînt gratuite. Pentru ceilalti, cursul teoretic costa de 50 euro iar saltul, 17 euro, fiind nevoie de minim trei salturi. Se sare de la 1.200 de metri. La cele particulare e mai scump, doar saltul se face direct de la 4.000 de metri. În tara sînt 15 aerocluburi de stat care sînt direct conduse de Aeroclubul României si doua particulare, unul la Tuzla si unul la Ploiesti. Doru Baciu este instructor la Aeroclubul din Cluj si practica parasutismul de la 11 ani. "Sa obtii o licenta, ai nevoie de minim 25 salturi, din care minim 15 sa fie comandate, adica singur", spune el.

Aeroclubul Român are putine avioane si din acest motiv se organizeaza doar doua etape pe an la Cluj. Prima are loc la sfîrsitul primaverii, iar cea de-a doua în lunile iulie-august. Ioana Dimitriu are 19 ani si este o junioara în domeniu, dar a fost deja si în lotul national. Cei care practica salturile de performata fac zilnic 8-9 salturi. Ea a ajuns la un total de 250. "Te simti liber. Nu am mai auzit de cineva care sa simta senzatia asta într-alt fel", spune Ioana.