*Weekend franţuzesc în cinematografe

Michelle Pfeiffer nu  a mai apărut pe marile ecrane în ultima vreme, iar acum o face într-un rol adecvat vîrstei: cel de curtezană trecută. Lea de Lonval este una din puţinele curtezane care au ajuns să trăiască cel puţin confortabil de pe urma practicii lor atunci cînd vîrsta sau împrejurările nu le-au mai permis să continue. Una din prietenele ei bune este Charlotte Peloux, tot curtezană prin natura societăţii moderne, care împiedică legăturile prea strînse între o femeie de moravuri uşoare şi una cu cîţiva pari trecuţi prin fund şi uitaţi acolo. Fiul Charlottei are 27 de ani şi, deşi nu e virgin, ar avea nevoie de niţică îndrumare la aşternut. Credincioasă proverbului: „Cum ţi-o trag prietenii nu ţi-o trage nimeni”, Charlotte îşi ia fiul de mînuţă şi îl plasează direct în patul lui Lea pentru îndrumare sexuală de calitatea întîi. Doar că între curtezana experimentată şi tînărul Cheri se petrec lucruri care depăşesc tăvăleala şi se apropie de romantismul englez. Curtezanele nu au fost prostituate în adevăratul sens al cuvîntului, însă natura meseriei nu le permitea să se îndrăgostească, lucru pe care Lea îl află cam tîrziu.

Copilul negustorului

Cum numele original nu spune nimic decît poate francofonilor, am decis să ne ţinem de titlul de afiş în româneşte, oricît de penibil ar suna. Parcă văd un mucos desculţ de-al lui Victor Hugo împingînd un car cu fructe putrede. În realitate, e un mucos ceva mai mare, Antoine, de vreo 30 de ani, care a plecat din satul natal spre Paris cu zece ani în urmă pentru a deveni orice altceva decît vînzător în băcănia lui tac-su. Dar acesta din urmă face un infarct, motiv îndeajuns de convenabil pentru ca Antoine să se întoarcă şi să fie forţat să se ocupe de băcănie. Din păcate, el nu are nimic din arsenalul unui bun negustor, iar bunăvoinţa îi lipseşte cu desăvîrşire. Sosirea unei  „vecine” de aceeaşi vîrstă din Paris nu îmbunătăţeşte cu nimic lucrurile. Un film uşurel despre maturizare, comerţ cu amănuntul şi peisaje seducătoare.

Amelie se face modistă

După ce două roluri de doi lei („Un long dimanche de fiancailles” şi „The Da Vinci Code”) aproape că au reuşit să-i distrugă tot ce a cîştigat cu „Amelie”, Audrey Tautou revine pe marile ecrane cu un alt rol de senzaţie. Sau cel puţin aşa pare după numele filmului, care ar trebui să fie un fel de biografic despre Coco Chanel. Regizat de francofona Anne Fontaine, filmul încearcă să spună povestea creatoarei de modă, înainte de a ajunge celebră. Poate că rolul ăsta i-a adus şi un contract baban lui Tautou pentru parfumul Chanel nr. 5, după ce i-au dat un şut în fund lui Nicole Kidman. Şi la mai mare.