Istoricii şi activiştii socialişti au combătut la Cluj cu reprezentanţii Gold Corporation

Dezbaterea „Cum salvăm Roşia Montană?”, organizată sîmbătă, la Cluj, de activiştii Partidului Socialiştilor Europeni, a prilejuit o nouă confruntare între reprezentanţii Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) şi opozanţii vehemenţi ai proiectului de exploatare cu cianuri a minelor de aur din Munţii Apuseni. Faptul că directori ai companiei au promis că se va pune în aplicare şi un plan de reconstrucţie ecologică la Roşia nu i-a convins pe cei care susţin că proiectul e „cel mai mizerabil din istoria omenirii”, cu excepţia Auschwitz-ului şi a celorlalte lagăre de exterminare naziste.

La evenimentul organizat de PES Activists Cluj au fost prezenţi mai mulţi reprezentanţi ai RMGC, precum vicepreşedintele pe probleme de mediu, Horea Avram, sau coordonatorul departamentului Patrimoniu şi Dezvoltare Durabilă, Adrian Gligor. De cealaltă parte s-au aflat, printre alţii, directorul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, Ioan Piso, preşedintele organizaţiei municipale a Partidului Verde, Szocs Sandor, dar şi social-democratul Gabriel Oniga, lider al TSD Cluj. La dezbatere a participat şi senatorul PSD, Alexandru Cordoş.

Impact pe 23% din suprafaţa comunei

Vicepreşedintele RMGC, Horea Avram, a încercat să facă o prezentare a felului în care comuna Roşia Montană va fi, de fapt, salvată prin intermediul exploatării minelor de aur. Acesta a declarat că, în prezent, apele acide din comună distrug orice urmă de viaţă pe 40 de kilometri în aval de exploatări şi a susţinut că RMGC va colecta această „poluare istorică” dacă proiectul va fi demarat. Totodată, acesta a afirmat că amprenta industrială asupra comunei va fi de 23%, dar că, începînd din al cincilea an de exploatare (din totalul de 16), se va pune în aplicare un plan pentru reducerea impactului asupra mediului.

Potrivit lui Avram, în proiectul RMGC s-au investit deja 400 de milioane de dolari, iar implementarea acestuia ar costa circa un miliard. La rîndul său, Adrian Gligor a vorbit despre restaurarea caselor vechi şi a monumentelor istorice din centrul Roşiei Montane, dar şi de faptul că o parte din galeriile romane vor fi conservate „in situ”. „Nu se va putea conserva tot, doar acele părţi considerate mai importante de către cercetători”, a precizat Gligor.

În intervenţia sa, istoricul Ioan Piso s-a declarat deranjat de faptul că dezbaterea nu respectă o cerinţă academică elementară, „ca nimeni să nu obţină, de pe urma temei dezbătute, vreun cîştig material”. „Or, aici îi avem pe cei plătiţi pentru opiniile lor, pe de-o parte şi, pe de alta, pe cei care au plătit pentru opiniile lor”, a arătat Piso. Acesta consideră că părerile pe subiectul exploatării de la Roşia Montană sînt şi vor fi ireconciliabile, pentru că „proiectul nu poate fi implementat pe jumătate, nici Roşia Montană salvată pe jumătate”. Acesta s-a declarat împotriva proiectului, susţinînd că galeriile romane de la Roşia sînt unice în lume prin frumuseţea şi complexitatea lor şi că acestea nu au fost încă cercetate exhaustiv.

De la gaze la cannabis

Szocs Sandor, preşedinte al Partidului Verde Cluj-Napoca, s-a arătat revoltat de faptul că RMGC ar promite marea cu sarea locuitorilor din Roşia Montană, cînd efectele exploatării cu cianuri pot fi mult mai „supărătoare” decît criza locurilor de muncă de la Roşia. „Acesta este cel mai mizerabil proiect din istoria omenirii de pînă acum, în afară de Auschwitz şi altele asemănătoare”, a acuzat Szocs, care a menţionat că, la o anumită temperatură, cianura lichidă folosită pentru exploatarea aurului se poate transforma în gazul folosit pentru exterminarea evreilor. Pe de altă parte, acesta a declarat că efectele economice promise de RMGC „e ca şi cum eu aş propune, pentru ieşirea din criză, plantaţii de cannabis pentru care creez 10.000 de locuri de muncă”.

Exemplu spaniol pentru Kelemen Hunor

Ioan Piso susţine că Roşia Montană constituie „un crîmpei de istorie naţională şi europeană care trebuie păstrat intact”. În acest sens, el a arătat că galerii romane ca la Alburnus Maior nu s-au mai păstrat nicăieri pe teritoriul fostului Imperiu Roman. „În Spania, în Las Meduras, există o singură galerie romană, de 200-300 e metri. Dar, datorită unui ministru al Culturii responsabil, mina a fost înscrisă în patrimoniul UNESCO. La noi de ce nu s-ar putea face un asemenea turism intelectual?”, s-a întrebat istoricul, care sugerează actualului ministru al Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional să reia întregul dosar Roşia Montană şi să constate cînd şi de către cine a fost încălcată legea.

„Roşia Montană e doar regina pe tabla de şah. Dacă regina cade, cade totul”, Ioan Piso, directorul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei