În urmă cu nici două săptămîni, directorul cotidianul.ro, jurnalistul Cornel Nistorescu, s-a întîlnit cu cel mai căutat şi controversat om de pe planetă, Julian Assange, creatorul fenomenului Wikileaks. Nistorescu vorbeşte pentru FTR.ro despre întîlnirea cu Assange şi felul în care fenomenul Wikileaks va schimba lumea şi despre viitorul României după cunoscutele cablograme.

- Este Julian Assange un jurnalist tipic sau este altceva?
- În accepţiunea clasică, nu e jurnalist. În acelaşi timp, dacă socotim dezvăluirile sale drept investigaţie jurnalistică în folosul cetăţeanului, este.Unul care a prefigurat o presă a viitorului, bazată pe informaţie sigură, nu pe vorbărie.

Dacă oamenii cu preocupări serioase se vor împuţina pe Pămînt, poate că tabloidele vor triumfa. Dar atunci nu vor mai şti să citească şi să scrie.

- Practică el o altfel de presă? Aşa să fie presa viitorului?
- Sigur, presa de referinţă va avea mai puţină vorbărie şi mai multă informaţie riguroasă, bazată pe documente. Din acest punct de vedere, Assange a recuperate internetul pentru presa quality. Toată lumea vedea viitorul în blogăreală, în socializare, în confesiune şi glume. Uite că este suficient spaţiu şi pentru investigaţie, pentru presa de mare ţinută.

- A fost greu să ajungeţi la acest om?
- Mult mai uşor decît mi-am imaginat. Am lucrat doar o lună şi jumătate la subiectul Assange. Alţii n-au ajuns deloc, iar cei de la CBS s-au chinuit numai şase luni pentru o întîlnire! Poate că după calitatea presei sau a democraţiei din România n-ar fi trebuit să mă primească. Dar nu ştia nimic despre ce-i în mass media de la noi.

- L-aţi numit «prietenul adevărului». Este Assange şi un prieten al democraţiei?
- Ce pericole pentru democraţie pot veni din documentele care ne arată comportamentul straniu al unor guverne sau oameni politici? Dimpotrivă, eu cred că Assange îmbogăţeşte democraţia şi practicile ei. Obligă guvernele să fie şi mai transparente.

- Spuneţi, la fel ca Assange, că presa occidentală a ajuns mult prea apropiată puterii. Este acest tip de presa pe cale de dispariţie, înghiţită fiind de divertisment?
- Şi presa din România este în aceeaşi situaţie. De ce să dispară? Pentru că unii „au pus botul” şi alţii se mulţumesc cu inepţii despre vedete? Nu cred că presa quality va dispărea prea curînd. Începe să existe şi pe internet. Rămîne locul liber pentru presa de tip Assange, Le Monde etc. Şi îl ocupă cine poate. Dacă oamenii cu preocupări serioase se vor împuţina pe Pămînt, poate că tabloidele vor triumfa. Dar atunci nu vor mai şti să citească şi să scrie.

- Spuneţi că Assange nu e omul guvernului, nici al grupurilor de presă şi nici al organizaţiilor periculoase. Al cui om credeţi că este?
- Al singurătăţii sale! A TRĂIT MAI MULT ÎN RELAŢIE CU COMPUTERUL ŞI CÎND A RIDICAT PRIVIREA A DESCOPERIT CĂ LUMEA E STRÎMBĂ,CĂ DEMOCRAŢIA E PELTICĂ. Şi, fără complexe, s-a apucat să o schimbe arătîndu-i bubele din cap!

- Este Assange un idealist?
- Sigur, unul mare de tot. De aici vine şi forţa lui copleşitoare!A dobîndit deja valoare de simbol. Un simbol care redă omului anonim speranţa că ar putea conta.

- Afirmaţi că procesul din Suedia al lui Assange este „înscenat”. V-a convins, v-a demonstrat, a adus dovezi minime?
- Nu am vorbit despre asta. Cazul în sine îi descalifică pe cei care l-au iniţiat. Aşa se caută nod în papură şi celor care încurcă guvernele şi marile puteri. Mă mir că nu au încercat să-l scoată nebun sau prea înalt pentru democraţie!

Lui Assange i-aş mai pune o sută de întrebări şi, la urmă, l-aş întreba dacă e de acord să lucreze cu mine!

- Aţi semnat un acord cu compania lui Asange. Să înţelegem că în curînd cotidianul.ro va publica documente confidenţiale referitoare la România?
- Vreţi să înţelegeţi totul prea repede!Toate la timpul lor.

- Ce a rămas nelămurit după discuţia cu Assange? Ce l-aţi mai întreba dacă v-aţi întîlni peste o oră?
- I-aş pune o sută de întrebări şi, la urmă, l-aş întreba dacă e de acord să lucreze cu mine!

- Cornel Nistorescu scria acum cîţiva ani celebrul articol „Cîntarea Americii”. S-a schimbat ceva de atunci încoace în modul cum priviţi democraţia euro-atlantică?
- Despre poporul american cred şi acum aceleaşi lucruri. Sînt convins că şi alte popoare, în momente de mare dramatism, ar reacţiona la fel de frumos. Despre cei care conduc America... Asta e altă poveste! Comportamentul din cablograme şi atitudinea faţă de Assange ne arată că aplicarea şi înţelegerea democraţiei se face uneori şi după alte reguli decît cele fluturate în declaraţiile publice. Şi astăzi, în aceeaşi zi, mi s-ar părea normal să scriu aceleaşi cuvinte despre americani şi să sar în apărarea lui Julian Assange!