„Complexul Transilvania” - Victor Neumann, specialist în multiculturalism, explica rolul pe care îl are Transilvania, de referinta majora în geneza ideii de natiune. Profesorul banatean a proiectat pentru Foaia transilvana un viitor în care, prin solidaritate, Clujul poate sa devina un model de multiculturalism la nivelul României.

- V-am auzit recent vorbind despre «complexul Transilvania», ce înseamna Transilvania pentru România? Din perspectiva istorica si culturala, dar si economica.
- Transilvania are rolul de simbol, de referinta majora în geneza ideii de natiune, în procesul de constientizare si de formare a natiunii române. Sensibilitatile, orgoliile sau egoismele colective au fost dezvoltate prin intermediul ideilor generate si multiplicate de aceasta regiune. Cînd vorbeam de „complexul Transilvania”, ma refeream deopotriva la bogatia de religii si valente spirituale, de limbi si istorii, de convergente si divergente, „un complex” de factori de inspiratie vest-europeana afirmati mai întîi si cu mai multa convingere în aceasta regiune a României. În sfîrsit, am înteles ca a vorbi despre România în sens european presupune a întelege mai bine societatea transilvana, a descifra culturile si confesiunile ei si a dezvalui relatia istorica a fiecareia cu politicile si cu sistemele juridice ce au deschis cu veacuri în urma calea emanciparii ori aceea a coagularii existentelor sub cupola unei administratii. Identitatea regiunii se aseaza pe un set de valori, iar aceste valori nu exclud, ci integreaza diversitatea.

- Sînteti un sustinator al ideii «revolutiei administrative pasnice». Ea consta în descentralizare si regionalizare: «Noi nu vrem o rupere de România, este nevoie de o independenta fara de care nu ne putem dezvolta». Explicati-ne putin ideea.
- De administratie depinde în mare parte transformarea României dintr-un stat cu o industrie si o agricultura subrede, cu sisteme pedagogico-sociale si sanitare depasite într-un stat respectat de toti cetatenii sai, de toata comunitatea europeana. Asa cum de descentralizare depinde pregatirea si afirmarea potentialului uman necesar transformarilor majore. Banatul si Transilvania au o suma de similaritati în ceea ce priveste infrastructura, resursele umane, cultura populatiei medii si plurilingvismul datorat diversitatii grupurilor. Vecinatatile lor imediate, cazul Ungariei si Austriei,  state mai bine organizate si mai stabile, le îndreptatesc sa aspire la dreptul de a lua decizii economice, comerciale si financiare cu un grad de autonomie în raport cu centrul.
Banatul are o pozitie geografica care faciliteaza legaturile directe si rapide cu Europa. Frontiera cu Ungaria si aceea cu Serbia, existenta unei euroregiuni transfrontaliere împreuna cu tinuturi sîrbe si ungare, precum si interesul crescînd al industriei înalt tehnologizate de a deschide filiale în orasele regiunii, dau o oarecare consistenta proiectelor de dezvoltare economica. Cît priveste Transilvania, ea are o populatie mai stabila decît aceea a Banatului, un potential uman cu pregatire buna atît la nivel de elite, cît si la nivel mediu. Cooperarea între cele doua regiuni este nu numai posibila, dar si de dorit. Va depinde însa enorm de constructia autostrazilor, respectiv, de traseele pe care acestea le vor urma.

- Este vorba de dezvoltarea economiilor acestor regiuni.
- Trebuie sa întelegem, sau mai bine zis, politicienii trebuie sa înteleaga ca economia si, în cadrul ei, transporturile, au alte reguli decît politica si nu tin seama de partizanate, de interesele grupurilor aflate efemer la putere. De aceea, ei trebuie sa coopereze pe astfel de proiecte. Ar trebui sa mearga pe ideea cooperarii interurbane si interregionale, Clujul si Timisoara, care ar putea deveni doua motoare economice, financiare si administrative pentru România. Ele au resursele umane capabile sa contribuie la reorganizarea institutiilor locale, la dezvoltarea gestiunilor regionale si la aspirarea de fonduri europene; au si forta de a se autoreprezenta profesional în organismele nationale si europene. De aici sansa ca ele sa deschida larg  portile unei întinse cooperari transfrontaliere-europene în beneficiul întregii tari. Atîta timp cît mai exista o zestre demna a fi valorificata, Banatul si Transilvania au ceva de spus spre binele întregii tari.

- Diversitatea etnica este definitorie pentru Transilvania, la fel cum este pentru Banat. Cum va influenta etnicismul modul în care se vor creiona viitoarele regiuni?
- Într-adevar, asa cum ati remarcat, diversitatea culturala este o realitate ce defineste regiunile în discutie. Trebuie sa spunem însa ca notiunea de etnic induce nu doar politica recunoasterii diversitatii, dar si ideea de separare ori ruptura între grupuri pe considerente de asa-zisa specificitate a traditiilor, istoriei, limbii. As folosi notiunea de grup cultural-lingvistic sau de grup confesional si nu de etnie, desi sub aspectul notiunii-cheie mai e de cautat si de reflectat. Cred ca notiunea de etnic nu este relevanta în formularea unei alternative de gîndire în care sa prevaleze civismul si multiculturalismul si ambivalentele culturale si spirituale. Adica, exact ceea ce va urma sa propage politica Uniunii Europene. Cred ca nu specificitatile etnografice vor putea sa creioneze viitorul nostru comun, ci descoperirera similaritatilor, adica, efortul de cunoastere a culturii celorlalti, vecini mai apropiati ori mai îndepartati. Înteleg prin aceasta ca generatiile care studiaza astazi în scoli si universitati se vor stradui sa devina cu adevarat bi- si multilingve, se vor adapta nu doar valorilor locale ori nationale, ci si modelelor general europene. Aflarea celor mai bune cai de comunicare între grupuri înseamna preocuparea constanta a elitelor pentru idei, concepte si limbaje novatoare, pentru institutii formatoare si dezvoltarea relatiilor sociale în care sa primeze ideologia binelui de obste. Trebuie înteles însa ca o cooperare transculturala este posibila în temeiul unei bune întelegeri si riguroase aplicari a politicii recunoasterii celuilalt-celorlalti, în temeiul acceptarii dreptului de a fi altfel.

Punctul pe multiculturalism
- Exista multiculturalism în România?
- Pentru mine, ideea de multiculturalism este foarte importanta. Am publicat în urma cu ani de zile un amplu studiu privind multiculturalismul în România, exemplificînd, între altele, aceasta tema si prin examinarea problemelor Universitatii Babes-Bolyai. Dezvaluiam atunci ca dezvoltarea si functionarea în aceasta formula pretinde mai multa cunoastere si mai putina propaganda. Staruiam atunci asupra sensurilor profunde ale bilingvismului si plurilingvismului. Abia întelegerea canoanelor culturale-spirituale ori decodarea mostenirilor identitare arata existenta sau nu a deprinderilor de a trai într-un mediu multicultural. Cert este ca cercetarea stiintifica contribuie la promovarea notei de obiectivitate, la clarificarea ideilor si confera cunoasterii o nota de credibilitate, indiferent de perspectiva. Investigînd echitabil punctele de vedere opuse ale martorilor, verificînd indiciile, tindem spre o cunoastere a istoriei propriu-zise si spre o evaluare mai corecta a prezentului.

- Multiculturalismul de la Universitatea Babes-Bolyai este numai propaganda?
- Într-o universitate bi- sau multilingva, toate aspectele trebuie sa fie multilingve, iar tinerii maghiari tot invoca acest argument, prin comparatie cu ceea ce se întîmpla la scara Uniunii Europene. Problema este ca, din moment ce se declara universitate bilingva, si profesorii români ar trebui sa cunoasca limba maghiara. Una peste alta, macar partea de simbolistica ar trebui pusa în aplicare, pentru ca astfel ar putea fi evitate tensiunile.
Multiculturalismul trebuie dublat de inter- si trans-culturalitate, notiuni care înseamna capacitatea noastra de a accede la cultura celuilalt. Trebuie sa ne asumam o parte din istoria, spiritualitatea, mostenirea dinspre celalalt. La UBB exista multiculturalitate în masura în care cadrele didactice cunosc si au o aplicare fata de diversitatea culturala a orasului, fata de cultura celuilalt. Aici accentul si interferenta nu sînt suficiente, comunicarea trebuie sa fie analogica, nu numai dialogica.

- Ce parere aveti despre separarea universitatii?
- UBB nu trebuie în nici un caz sa se separe. Aceasta universitate trebuie sa reprezinte un reper de multiculturalism pentru istoria Transilvaniei, iar Clujul poate fi ulterior un model pentru toata tara. Acest proces trebuie încurajat si sustinut de fiecare dintre noi si noi toti trebuie sa fim solidari si sa gasim o solutie.

Strategia de dezvoltare multiculturala a Clujului
În strategia lansata de primarie s-au creionat cîteva directii strategice pentru rezolvarea problemelor identificate
1. Asumarea si definirea unei identitati multiculturale a orasului si promovarea acesteia prin intermediul tuturor canalelor de comunicare;
2. Încurajarea si promovarea parteneriatelor între institutiile publice, private, organizatii nonguvernamentale în diferite domenii de activitate: educatie, cultura, turism etc.;
3. Organizarea de evenimente cu caracter multicultural, elaborarea în acest scop a unei agende pe termen scurt si mediu;
4. Valorificarea potentialului multicultural al orasului pentru a încuraja turismului cultural;
5. Constientizarea problematicii roma ca o componenta a potentialului multicultural al orasului.

Tentatia premierelor editoriale / Victor Neumann, doctor al Universitatii din Bucuresti (1992), istoric si profesor la Universitatea de Vest din Timisoara, profesor în cadrul programului „Jean Monnet” al UE, profesor invitat la Ecole Pratique des Hautes Etudes, Sorbona, Paris; la universitatile din Viena, Angers si Atena. Experienta sa internationala mai cuprinde comunicari stiintifice, conferinte si activitati de cercetare în SUA si opt tari europene. Bursier NATO, bursier Fulbright al Departamentului de Stat al SUA, bursier Maison des Sciences de l’Homme, Paris. Autor si coautor al mai multor volume a publicat si numeroase studii în prestigioase reviste de specialitate din tara si din strainatate. I-au fost conferite Ordinul National „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler pentru merite deosebite în stiinta, arta si învatamînt din partea presedintiei României; Premiul „A.D. Xenopol” al Academiei Române; Diploma de Excelenta pentru întreaga activitate si pentru promovarea imaginii orasului din partea Primariei Timisoara.