Cum ne-au pacalit  - Aflat în fata unui proces care s-ar putea sa-l scoata definitiv din viata publica, Ion Iliescu va trebui sa mai suporte, în acest final de an, si parti din adevarul despre cele petrecute în decembrie ‘89. Printre altele, va trebui sa suporte si demontarea celor pe care le-a afirmat despre „celebrul” Front al Salvarii Nationale. De pilda,  în Le Monde, în data de  26 octombrie 1989! octombrie, (nu decembrie!) aparea articolul pe care vi-l reproducem. Atunci cînd un Front al Salvarii Nationale îsi facea auzita vocea în Franta, într-unul dintre cele mai mari cotidiene. Era vocea aceluiasi Front al Salvarii Nationale care s-a format, „prin vointa participantilor la revolutie”, a emanatilor care au fost „alesi” sa ne conduca.

Minciuna si cinism
„ROUMANIE: avant le quatorzième congrès du PCR Un Front de salut national demande aux délégués de limoger M. Ceausescu ARTICLE PARU DANS L’edition du 26.10.’89, DEBOVE ALAIN
Dans le discours qu’il a prononcé, mardi 24 octobre a Bucarest, devant un plénum du comité central du Parti communiste roumain, M. Nicolae Ceausescu a dénonce “l’ intification des activités des cercles réactionnaires et anticomunistes” qui cherchent á s’immiscer “dans les affaires intérieures des pays socialistes” et á „déstabiliser et affaiblir la construction du socialisme”.
(ROMÂNIA: înaintea celui de-al XIV-lea congres al PCR un Front al Salvarii Nationale cere delegatilor sa-l alunge pe Dl. Ceausescu. Articol aparut în editia din 26.10.’89. Debove Alain.  În discursul rostit, marti 24 octombrie la Bucuresti, în fata plenului Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Dl. Nicolae Ceausescu a denuntat intensificarea activitatii cercurilor reactionare si anticomuniste care încearca sa se amestece în afacerile interne ale tarilor socialiste, sa destabilizeze si sa slabeasca constructia socialismului.)
„Într-o aluzie clara la situatia Ungariei, Poloniei dar si a URSS, seful statului român a atacat din nou pe „reformisti” cît si „tezele care sînt sustinute si au început sa fie puse în practica în cîteva tari socialiste”. Dupa opiniile diplomatilor occidentali la Bucuresti, alungarea recenta în Republica Democrata Germana a lui Erich Honecker - vechi prieten a lui Ceausescu – a fost primita cu consternare si cu o mare nervozitate în sînul vîrfurilor Partidului Comunist Român, mereu atît de reticent la orice fel de schimbare.
Cu cîteva saptamîni înainte de deschiderea celui de-al XIV-lea Congres National al Partidului Comunist Român, care trebuia sa aiba loc între 20 si 24 noiembrie la Bucuresti, un numar de membri ai partidului, grupati într-un Front al Salvarii Nationale, au adresat un „apel” celor dintre ei care au fost alesi ca delegati (la congres, -n.r.) pentru a-l demite pe Nicolae Ceausescu din functiile pe care le ocupa.
Contestatarii, al caror numar nu este cunoscut, îi roaga pe tovarasii lor – pentru care arata un respect cu totul scazut si pe care-i califica drept o „masa inerta” – sa înceteze odata de a mistifica, de a aplauda si de a se înflacara, pe parcursul celor cinci zile ale congresului, în fata dictaturii lui Ceausescu si sa solicite o adevarata discutie „cu curaj si spirit de sacrificiu daca este nevoie”, pentru a scoate România dintr-un impas tragic.
Ei cer delegatilor, în fond ei însisi constienti, în cea mai mare parte a lor, de situatia catastrofala actuala, sa arate de la tribuna adevarul despre realitatea economica, sociala si politica. Lista tristelor realitati este lunga: incompetenta cadrelor, investitiile ratate, planuri de productie irealiste, rationalizarea în serie, exportul de produse la preturi inferioare costurilor de productie, dezastrul din agricultura si exploatarea muncii studentilor, elevilor, militarilor si muncitorilor din uzine în locul muncii taranilor, avînd ca rezultat, în fiecare an, pierderi mari în recoltarea produselor, în timp ce cea mai mare parte a populatiei este condamnata la foamete.
Alte teme care merita dezbatute public la congres despre România de astazi: carentele politicii de sanatate, mortalitatea infantila, reaparitia unor maladii precum sifilisul, tuberculoza, rîia, lipsa medicamentelor. Trebuie de asemenea mentionate: falimentul total al sistemului educational(...). Cei doisprezece ani de scoala obligatorie au produs un dezinteres general pentru studiu(...) si ca de la gradinita la studiile universitare nu sînt decît forme ale minciunii, demagogiei si arivismului (...). Frontul Salvarii Nationale cere ca  viitorul congres sa decida eliberarea din toate functiile a lui Ceausescu, sa reînnoiasca conducerea Partidului Comunist si sa stabileasca o noua strategie politica. În aceste conditii, ei (semnatarii apelului, membri ai Frontului Salvarii Nationale - n.r.) cred ca delegatii au o misiune istorica de îndeplinit în noiembrie, în încercarea de a-l înlatura pe „Conducator”. Este poate ultima ocazie, sustin ei, de a evita un conflict social major si o baie de sînge catre care duce întotdeauna disperarea (...)”