*Produs pe cale de dispariţie, laptele de bubalină curge în pieţe de la dozator

Apărute ca o ciudaţenie la Cluj, „vacile cu butoane” cîştigă din ce în ce mai mult teren. Clujenii sînt mulţumiţi că îşi pot cumpăra lapte cu gust de lapte, iar gurmanzii apreciază laptele de bivoliţă, nou intrat pe piaţa automatelor, pentru că le aduce aminte de copilărie, cînd Clujul era unul dintre judeţele în care bubalinele erau prezenţe obişnuite. Reprezentanţii crescătorilor de vaci cred că aparatele au devenit una dintre puţinele şanse ale producătorilor de a-şi cîştiga independenţa faţă de marii procesatori care au acaparat piaţa laptelui. Marin Vîlcu, pensionar din Mănăştur, consideră interesantă amplasarea dozatorului de lapte din piaţa Ion Meşter. Deşi, la 5 lei litrul, i se pare „puţin scump”, deşi consideră laptele de bivoliţă ca fiind cel mai bun. „Decît doi litri fără gust, din pungă, mai bine unul şi bun”, spune el. Marin îşi aminteşte că mai demult mulţi dintre vecinii lui creşteau bivoliţe, laptele lor fiind considerat o delicatesă. Acum, din păcate, numărul crescătorilor de bubaline s-a redus de peste zece ori în ultimii ani, iar ţăranii care mai au bivoli au, de cele mai multe ori, peste 70 de ani, spune Călin Zanc, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Bivoli din Transilvania.

Laptele de dozator are succes pe piaţă

Dozatorul de lapte de bivol a fost amplasat în Mănăştur doar de cîteva zile, de aceea proprietarului îi este greu să aprecieze dacă produsul are succes. „Vînzarea depinde de zile. Sîntem abia la început”, spune proprietarul aparatului, Eugen Corui. Acesta este proprietarul unei ferme cu circa 25 de bivolţe în satul Fundătura, de unde colectează laptele. „Am montat deja un dozator de lapte de vacă şi am văzut că merge, aşa că am luat şi unul pentru cel de bivoliţă”, spune întreprinzătorul clujean. Mereu pe drumuri, el spune că investiţia iniţială în aparat, de circa 10.000 de euro, se amortizează în timp. Deşi pe lună se poate spera şi la 2.000 de euro din vînzări, din această sumă trebuie plătite sticlele şi acoperite cheltuielile pentru întreţinerea animalelor.

Educaţi cu laptele de modă veche

Călin Zanc crede că, în acest moment, consumatorii de lapte care nu sînt obişnuiţi cu laptele de bivol ar putea fi educaţi în acest sens. „Produsul, pe cale de dispariţie acum, are mai multe calităţi, are mai mult calciu, nu are colesterol, iar bivolul este un animal puternic, care nu se îmbolnăveşte atît de uşor ca vaca”, a explicat Zanc. El a declarat că acest lapte se colectează puţin şi la preţuri foarte mici de asemenea, spre desosebire de crescătorii de vaci, care primesc subvenţii, cei care au bubaline nu primesc nici un ban. „Am reuşit să determinăm creşterea preţurilor măcar la 1,8 - 2 lei. Am reuşit doar în zona Lăpuşului”, spune acesta.

Singura şansă de supravieţuire a producătorilor

Liviu Ciurea, preşedintele filialei clujene a Asociaţiei Crescătorilor de Taurine, a afirmat că apariţia dozatoarelor este o măsură găsită de producători de a-şi cîştiga independenţa financiară. „Acum, laptele este colectat din gospodării cu circa 80 de bani/litru. Pentru laptele de bivol se ia ceva mai mult, dar diferenţa nu e mare, iar acesta se amestecă, în final cu laptele de vacă”, a pecizat Ciurea. El a afirmat că subvenţiile promise de Guvern pentru luna octombrie nici măcar nu au fost bugetate, aşa că fermierilor le va fi greu să treacă de perioada de criză. „Acesta este un domeniu care se reface greu, nu e ca în cazul crescătorilor de păsări sau porci care îşi revin mai uşor. Din păcate, ţăranii au şanse puţine de supravieţuire şi, fiindcă nu pot valorifica laptele, vor trebui să se orienteze către creşterea de animale pentru carne”, a explicat Ciurea.

Bivolul dispare din Cluj

În România a fost omologată în 1987 rasa Bivolului Românesc. Dacă în 1990 existau peste 200.000 de capete de bubaline în ţară, în prezent efectivul lor este de circa 17.000. În judeţul Cluj, mai există aproximativ 3.500 - 4.000 de bivoliţe, potrivit datelor oferite de Călin Zanc, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Bivoli din Transilvania. Majoritatea crescătorilor de bivoli sînt ţărani peste 70 de ani, iar aceştia nu sînt în nici un fel sprijiniţi de stat, a mai declarat Zanc.